Blog ptr clasa a 12-a F1 Barlad. Liceul Mihai Eminescu..
Bineinteles ca am prins din cls I toate schimbarile:prima generatie cu calificative,examen in cls V-a,numele de testare nationala in cls VIII-a,inscriere in cls 10-a pt cls a 11-a.Acum bacu` asta care e foarte "sever"..Sa speram k trecem cu bine cum au trecut si altii!!
1. iarna- ger, zapada, gheata 2. ;- arata o pauza in exprimarea poetului prin care acesta doreste sa delimiteze doua idei puse intr-o singura fraza. In strofa I cea de-a doua parte reprezinta explicatia celei dintai. 3. " Cerul aspru si salbatic......." 4. tema naturii, motivul iernii, gerului, ghetii, etc. 5. pronume personal persoana I "ma", "eu" sau adjectiv pronominal posesiv "meu" 6. Personificarea "gerul salbatic" arata asprimea iernii, care se dezlantuie asupra ("luncii negre") intregii naturi. 7. Substantivul "gerul" are o insemnatate deosebita in poezie, fiind elementul principal al acesteia, datorita pozitiei initiale din fiecare catren poetul dorind sa evidentieze prin acest substantiv asprimea iernii. 8. Ultima stofa poate fi impartita in doua: prima parte prezinta intensitatea iernii, care actioneaza si asupra fapturilor (fiintelor). A doua parte reprezinta un monolog adresat gerului de catre persoana indragostita pentru ca acesta sa ajunga mai repede la iubita. Exista in aceasta ultima strofa o multitudine de mijloace artistice prin prezenta figurilor de stil: metafore: "aripi de vultur", "cai in spumegare", epitete: "aburi lungi", "campul luciu", comparatia: "sa ma poarte ca sageata" exclamatia retorica: "o", "el stie, si eu". Imaginile artistice sunt vizuale, auditive si motrice. 9. Textul este expresiv prin bogatia figurilo de stil si a imaginilor artistice.
Varianta 2
1.sinonime pt mister=taine,secrete parfum=frumusete,stil,splendoare 2.rolul cratimelor este acela de a marca elidarea unei vocale,tocmai pt a pastra masura si ritmul versurilor 3.A calca pe nervi,A calca in picioare(pe cineva) 4.stancie-stanca orizonul-orizontul 5. .In dreapta pe-ntuneric,se-nalta-un negru munte...Din zare se intinde o punte argintie 6.negru munte-epitet in inversiune este sugerata ideea de stagnare a intregii naturi la lasarea noptii,intunericul acoperind globul. 7fosforeaza=lumineaza stancie=stanca 8.Ultima strofa a poeziei reda in tocmai o secventa dintr-un tablou al naturii la lasarea noptii.Cu ajutorul figurilor de stil si a imaginilor artistice insasi valurile marii dorm..sub atmosfera calda.Tot aici eul aspira spre absolut dorind''parfumul oriental al Syracusei'' 9.textul de mai sus este o descriere deoarece autorul ne prezinta un tablou al naturii cu ajutorul imaginilor artistice si a figurilor de stil.
Varianta 3
1 a-i intra pe o ureche a sta pe o ureche a se culca pe o ureche, a avea ureche muzicala 2Rolul virgulei este acela de a marca o apozitie 3 canta si tacere 4.este o inversiune are si o valoare de adjectiv.asigura prin inversiune tonalitatea textului defineste o trasatura privighetorii simbol al puterii sacrificiului pentru creatie 5.5. imagini artistice: Imagine vizuala "ca un aspru judecator/Capul pleostise, sau radicase/ Cate-o ureche,-n semn de favor" Imagine auditiva: "Nenorocita privighetoare/Canta-n padure a ei durere" 6.6.Cele doua figuri de stil sunt:a)Inversiunea:"aspru judecator"care semnifica intensificarea aspritati sale si pe alta parte ajuta la formarea rimei.b)Comparatia:"si ca un aspru judecator"care semnifica calitatea magarului ,pozitia pe care el o luato la ascultarea Privigatori. 7.Titlulsmnifica cele doua personaje implicate in fabula lui Grigore Alexandrescu.Din intamplare si faptele care se petrec pe seama lor reies invatamintele pe care trebuie sa le ea cititoru. 8. Ultima strofa din poezia "Priveghetoarea si magarul"de G.Alexandrescu reprezinta paractic morala poeziei,adica invatamintele pe care noi trebuie sa le tragem din comportamentul acestora cu alte cuvinte nu trebuie sa dam sfaturi cu rautate acelor care nil cer si sa nu fim rautaciosi atunci cand cineva are probleme. 9.Textul prezentat poate fi incadrat in genul epic datorita existentei actiunii, personajelor. Gandurile si sentimentele personajelor sunt exprimate in mod indirect, prin faptele si gandirile lor, dar si prin actiunile la care participa.
Varianta 4
1.campul semantic al naturii:raul,pestera,stanca,munti,iarba 2.punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pt a da o oarecare continuitate versului, a ideei citate,au rolul de a atrage atenţia asupra spuselor sale şi reprezintă o pauză de gândire a personajului sugerând astfel şi o stare emoţională. 3.merge ceas, ceasul mortii, in al 13-lea ceas 4.motivul inserarii, motivul turnului 5.Ascultati..!Marea fantoma face semn..da o porunca Transilvania-l aude ungurii se inarmez 6.suflarea care trece ca prin vene un fior-comparatie Comparatia de mai sus releva ideea ca asemenea cum un fior trece prin vene asa si ''pantre iarba se strecoara o suflare'' 7. Verbele la prezent introduc cititorul in actiunea textului, dand senzatia ca faptele se petrec in acel moment, ca in final verbele la perfect compus sa marcheze trecerea timpului, si sfarsitul acelor intamplari. 9.poezia se incadreaza in lirism subiectiv intrucat sunt prezente marcile eului liric evidentiate prin pronume de pers 1 "ma"..etc.lirismul subiectiv este exprimat si prin prezenta figurilor de stil"noaptea iese"..etc,care sugereaza perceptiunica a poetului asupra realitatii.
Varianta 5
1.Luni incepem scoala Astept bac-ul de luni de zile 2.cratima de la sa-ti: inlocuieste vocala "i" , mentine rima , da fluenta rostirii, pastreaza masura versului. 3."Pentru stramosi si pruncii nenascuti" 4.Tema naturii, patriotismului, motivul recunostintei 5.Prezenta pronumelor la persI:"mele" Prezenta verbelor la persI:"sa-ti multumesc" 6.n-am stiut..scrieti voi :)) 7. idem =) 8. strofa sugereaza o alta serie de multumiri pe care eul liric le aduce tarii care i-a oferit posibilitatea sa se bucure de trecerea anilor (- idee sugerara de sintagma "pt zapezi si crini"), de frumusetea telurica prin invocarea apelor reprezentate de "pelicani", dar si de frumusetea cosmicului ("fluturi"). Este de asemenea fericit de existenta amintirilor, iar ziua inmormantarii nu il inspaimanta, numai asa putand ajunge la stramosii sai - "Si ce e dincolo de oseminte/ Pentru stramosi..." 9.titlul este alcatuit din substantivul "multumire" care devine in textul poetic verb, folosit de 2 ori explicit in strofa I si IV si apoi subinteles in mai multe versuri. Prin aceasta se accentueaza recunostinta eului liric pentru tot ceea ce i s-a dat sa traiasca si sa admire.
Varianta 6
1.candida-inocenta,pura beteala-ornament 2. elidarea unei vocale ->pastrarea ritmului si a masurii 3. a trece cu vederea , a trece timpul , a trece prin foc si sabie 4. motivul florii,tema naturii, motivul toamnei tema mortii tema timpului 5. “o fata subreda si pala","vasele-s impodobite cu triste flori de crizanteme" imagini vizuale “oglinda cate n-ar mai spune” imagine auditiva 6. ."cizanteme"=crizanteme "ce-nsamna"=ce-nseamna 7. "blanda, candida vestala" - epitet dublu in inversiune fata de substantivul "vestala" ce sugereaza blandetea si puritatea fetei metafora personificatoare "soarele s-o-nduiosa" prin care, conform simbolismului, se stabileste o corespondenta intre eul liric si pl exterior, natura. Astfel, asa cum in fiecare primavara "brandusele-nfloresc" sugerand nasterea sperantei, toamna, chiar daca florile mor, exista posibilitatea unei impliniri ale sperantelor. 8. Prima strofa a poeziei "Crizanteme " are in vedere prezentarea acestor plante, cele din urma flori alea toamnei. Textul este expresiv prin bogatia figurilor de stil si a imaginilor artistice. Poetul foloseste din abundenta : metafore " oglinzile - obosite" , epitete " fata subreda si pala" , personificari" mor florile mahnite". Totodata, predomina imaginile vizuale , precum" ....o fata subreda si pala / preschimba florile in vase" , impletite cu cele olfactive " flori ". 9. textul este expresiv prin bogatia figurilor de stil si a imaginilor artistice
Varianta 7
1.caisii, zarzarii, prunii 2.Apostroful marcheaza absenta vocalei "a", consecintele elidarii acestui sunet fiind pastrarea ritmului si a masurii versului. Cratima indica rostirea impreuna a doua parti de propozitie diferite 3.invesmantati, nevazute 4.tema naturii, motivul primaverii 5. "pomii s-au inclinat la pamant" - imagine vizuala "vantul plecat a desteptat un cant" - imagine auditiva 6.Metafora "imprastie in aer dantzul acesta ritmic de fantome" sugereaza clatinarea pomilor la impactul vantului, un dans artistic, ritmat, magic, sugerat de substantivul "fantome" 7. Titlul poeziei reprezinta simbolic leganarea pomilor infloriti peste care trec suflarea vantului de primavara. 8.Ultima strofa este cea care se rupe de magicul bal al pomilor , lucru care este prezentat in restul poeziei . Totul se termina , o data cu inceperea unei noi zi , cand pomii vor fi ceea ce au fost intotdeauna : doar niste caisi , zarzari , pruni : banalii pomi din fata casei ". Catrena este expresiva prin bogatia figurilor de stil si imagini artistice . Poetul cultiva epitete " albii cavaleri " , personificari " despodobiti de -atatea gratii " .Regasim imaginea artistica senzoriala "ce- i stiu de -atatea primaveri", imagine care plaseaza tabloul de natura in timp . 9.o caracteristica a simbolistilor ar fi predispozitia pentru culori "roze gesturi", "haine albe", "albii cavaleri" si folosirea simbolurilor, de exemplu simbolul dansului, simbol a carui semnificatie este exprimata indirect prin expresiile”leganari abia simtite,ritmice”,”se clatina”,,”se-nclina” dar si direct prin expresiile”dantuitorii”,”dantul”,”pas usor de menuet” ce sugereaza leganarea pomilor in adierea vantului.
Varianta 11
1.ingrosat, desfrunzeste 2.cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a anui verb cu o alta parte de vorbire si de a mentine ritmul 3. vin rosu este mai bun decat cel alb. priviti, vin baietii de la fotbal. 4."stau in tarmu-albastru-al raului de soare" "pasarile negre suite in apus" 5.a fi= apare in text sub forma de "fu"=sugereaza un trecut mai apropiat 6.natura si moartea 7."pasari negre ..ca frunza bolnava"= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemenea frumza bolnava sugereaza moartea care este chiar si una dintre motivele poeziei 8.prin titlul"Niciodata toamna" poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si il percepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui.In acest sens el reia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: "Niciodata toamna nu fu mai frumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte. 9. la dem modernismului ne legam de versificatie si de subiectivism
Varianta 12
1.neputinta-slabiciune povata- sfat 2."..."- ceva nesfarsit, sprijina ambiguitatea& nehotararea lui, nota de speranta in sufletul autorului 3. fata asta e un inger. mihai a primit un pumn de a vazut numai stele 4. "nu cer", "au purces,""vorbeau","statu"sunt la indicativ dar autorul le pune la timpuri diferite 5.tema :relatia cu divinitatea motivul ingerului 6."mie","tai"","tu" 7.sent dominant = "robul tau"=de supus al lui dumnezeu si deasemenea tristetea autorului. predomina atitudinea de negare, tagada a divinitatii 8 comenteaza folosind fig de stil si imagini artistice 9.lirism de tip subiectiv= "tu le vorbeai", "nu mi ai trimis"
Varianta 13
1. a-si pleca capul; a-si pleca inima; a se pleca spre apus (=a fi in declin) 2. "de-abia"-pronuntarea impreuna a 2 cuv -conservarea ritmului, masurii -pastreaza muzicalitatea versurilor 3. Cu siguranta a fost un semn de la Dumnezeu. Din cauza bolii, ea arata precum o umbra. 4. "voiam sa pleci, voiam si sa ramai"; "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" 5. Interogatia retorica "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" este o figura de stil ce consta in doua intrebari adresate fiintei iubite de la care nu se asteapta raspuns. Interogatia are rolul de a transpune in registru poetic sentimentele puternice traite de eul liric, dar mai ales de indignare, solitudine la observarea plecarii iubitei. 6.tema iubirii, motivul umbrei, naturii 7. lirism subiectiv "te am rugat". "vroiam sa pleci" 8. Ultima strofa a poemului debuteaza cu repetitia verbului la indicativ imperfect "vroiam" ce denota dorinta contradictorie a eului liric. Inca de la inceput se observa dominatia ideilor antitetice, contradictorii ce scot in evidenta nehotararea eului poetic. Acesta este nesigur de hotararea pe care a luat-o ("te-am rugat sa pleci") si isi pune la indoiala "gandul cel dintai". Dilema sa se intensifica pe parcursul poeziei atingand punctul maxim la sfarsitul ultimei strofe. Autorul isi exprima aceasta nesiguranta maxima printr-o insiruire de intrebari retorice: "de ce-ai plecat? de ce-ai fi ramas?" In ceea ce priveste versificatia, rotmul trohaic, rima imbratisata si masura de 9-10 silabe ofera o nota de originalita stilului arghezian.
Varianta 14
1. soldatul a fost lasat la vatra. bunica face o paine pe vatra deliciosa. 2.liniuta de pauza se face intre un discurs direct cu un discurs indirect 3. aripi de plumb apa de plumb 4.plumb de iarna, ninge gri 5."mi-am zis". "si am oftat" 6.tema singuratatii, a solitudinii motivul plumbului 7."si pe lume plumb de iarna sa lasat"personificare "zarea grea de plumb"metafora
Varianta 15
1.sumbru-negru,intunecat; orizont-zare; 2.elidarea vocalei,,i,, si pastrarea ritmului,masurii si muzicalitatii; 3.,,in amurgul vietii,,;,,amurg de toamna,,; 4.,,campia alba,,;,,copacii rari si ninsi,,; 5.tema naturii,motivul iernii al melancoliei; 6.Metafora:,,amurg de iarna,, are rolul de a reda expresivitate poeziei si de accentua ideea poetica; 7.Bacovia este un poet simbolist,si se foloseste de figurile de stil pentru a-si exprima starile si sentimentele,pentru a reda muzicalitate poeziei.In versurile sale intalnim starea de dezolare...epitetul ,,copacii rari si ninsi,, arata o imagine a iernii,poetul fiind dezorientat si trist k iarna s-a navalit asupra naturii. 8.Titlul este cuvantul cheie al poeziei,de la el se desprind toate ideile poetice,prezinta o anumita parte a zilei,in anotimpul iarna,poetul surprinzand natura in amurg. 9.motivul citadin al orasului si targului provincial a carei monotonie si viata mediocra provoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase.Folosirea cromaticii in expunerea starilor sufletesti,,campia alba,, .
Varianta 16
. carbonizate=arse,descompuse parfum=iz,miros urat 2. Linia de pauza marcheaza o corespondenta intre intre versul 2 si 3 al ultimei strofe si are un rol explicativ. 3. Focul ardea cu scantei puternice. 4. moarte=sicrie,vestminte,funerare,mangal 5. tema mortii,motive cromatice( negru),motivul ploii,motivul obiecteleor funerare( sicrie,vestminte) 6. "carbonizate flori"=epitet si inversiune 7. in strofa a II a apar: - epitete: "scantei de vis" -metafora: "noian de negru" -personificare: "amorul fumega" -intreaga strofa abundeaza in imagini vizuale si apare si o imagine olfactiva ("parfum de pene arse") 8. Cuvantul "negru" este la origine un adjectiv dar in aceasta poezie are rolul de substantiv comun,simplu.Tema principala fiind cea a mortii,culoare negru este nuanta care desemneaza cel mai bine aceasta stare. 9. Apare sugestia,Bacovia fiind un poet simbolist.Apar de asemenea in poezie si foarte multe simboluri.Poetul ilustreaza conditia poetului damnat( blestemat)sa traiasca intr-o lume in care nu este inteles si in care singura senzatie pe care o are este aceea a apropierii mortii inevitabile.
Varianta 17
1. frunza, galbena 2. elidarea vocalei "i"legarea a doua cuvinte pronuntate fara pauza pt mentinerea masurii versului 3. „a tăia frunze la câini”; „câtă frunză şi iarbă”; 4. Rămâi, şi nu mai plânge, - imag. auditivă – Adio, pică frunza – imag. vizuală; 5. pronume personal: eu, mă, mi..; adrsarea directă, imperativă (la persona a II-a): rămâi, mai stai, punctele de suspensie: Şi frunza de ce pică... 6. Ca funcţie expresivă, punctele de suspensie sugerează neîncheierea semantic-afectivă a unui enunţ, deschiderea lui către continuarea gândului sau a unei stări sufleteşti; funcţie substitutivă, înlocind o replică mută semnificând absenţa răspunsului; Linia de pauză- marchează adresarea directă, nota de tristete, melancolie si solitudine din sufletul poetului 7. Şi s-a pornit iubita Şi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare... Strofa a doua prezintă tristeţea poetului dată de plecarea iubitei care îi provoacă o stare de „aiurare”; metafora „golul toamnei” – sugerează golul lăsat în sufletul lui, plecarea iubitei; primele două catrene prezintă, într-o notă de tristeţe regertul plecări, iar ultimile două catrene consecinţa plecării iubitei.. 8. Titlul anticipă tema si ideea poetică (Pastel – tablou din natură...un tablou trist, de toamnă (pică frunza...); spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri, Bacovia ne prezintă un pastel in care accentul nu cade pe cadrul exterior; acesta insă se reflectă în sufletul poetului; imaginea toamnei e asociată cu plecarea iubitei care provoacă o stare de tristeţe „mai stai de ma alintă” 9 elemente simboliste: apare sugestia („pica frunza”- sugerează tristeţea,) Bacovia fiind un poet simbolist. Apar de asemenea in poezie si multe simboluri (toamna, plânsul, frunza ), cromaticul („galbenă”) in expunerea starilor sufletesti;
Varianta 18
1 tina; 2. meditatie poetica 3. luna mai e preferata mea.; bunicii foloseau un instrument numit mai pt bate rufele. 4. ploaia; muzica 5 pron j vb pers I; fraze interogative si exclamative?
6.epitet "grele"(tatangi) sugereaza apasarea sufleteasca ? 7.refren ce da muzicalitate 8. strofa reia motivul ploii sugerand disolutia si monotonia- nici mkr cele mai puternice sentimente umane( iubirea si ura) nu mai ies in relief, fapt subliniat de comparatia......Revenind obsedant in lirica bacoviana. muzica nu este niciodata motiv de bucurie, nici macar cantata de un copil- sugerat de epitetul "muzica trsita";atmosfera inchisa; elem de versificatie( masura de 8 9 silabe; rima imbratisata) ofera originalitate
9 expresivitatea e data de fig de stil
Varianta 19
1.lumina - noapte 2 cratima din punct de verede morfologic leaga 2 parti de vorbire diferite din punct de vedere stilistic ajuta la mentinerea ritmului si a masurii, asigurand anumite efecte eufonice din punct de vedere sintactic marcheaza elidarea unui sunet; 3 el a facut piatza (sensul de cumparaturi) umbra amintirilor i se citea in ochi 4 "tristele becuri cu pala lumina" "cainii pribegi prin canale" 5"tristele becuri"-epitet personificator ce sugereaza slaba intensitate a luminii asociat cu tristetea, cu intunericul, cu senzatia de moarte(va puteti lega de explicatia asta...nu este perfecta dar...) 6 prezenta eului liric folosirea cuvintelor cu sens conotativ prezentarea in mod direct a sentimentelor eului lirc 7com 8 titlul este emblema textului poetic, prefigurand imaginarul poetic de factura simbolista.verbul la gerunziu sugereaza cufundarea in suferintza,iar in plan cromatic sugereaza presentimentul mortii. 9starea generala de tristete, plictis a eului liric...de spleen prezenta simbolurilor(piata, becurile)
Varianta 20
1.cunună=diademă gravă=solemnă
2„Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului
3.a avea tragere de inimă pentru … după voia inimii
4.Să spui unde şi când să ne întâlnim. Oare în vid se propagă unde sonore?
5.„Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur”
„Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara”
6În strofa a doua identificăm o metaforă („seara descinde friguroasă în inimă şi gând”). Această figură de stil semnifică umbrele nesiguranţei din inimă şi gând care cuprind fiinţa slăvitei Sore (în text „soră” semnifică soaţă, iubită).
7.Cununa include nu numai valorile capului, culme a trupului omenesc, ci şi valorile a ceea ce se află mai presus de cap, constituind un dar venit de sus. Forma ei circulară indică perfecţiunea şi participarea la natura cerească, al cărei simbol este cercul. Coroana simbolizează demnitate, putere, accesul la un rang şi la nişte forţe superioare. Cununa exprimă ideea de înălţare, de iluminare; întruchipează starea spirituală a iniţiaţilor. Slăvita soră se pregăteşte pentru cununia cu Somnul/Hypnos – ceea ce constituie intrarea în lumea viselor ori în neant. Eul liric o pregăteşte pe slăvita Soră pentru o cufundare ritualică în apă, pentru o imersiune regeneratoare. Pentru aceasta, i se împleteşte o cunună. Faptul că poate fi împletită semnifică ideea că aceasta este din materie vegetală.
8. Poezia se încadrează în lirismul de tip subiectiv. Lirismul subiectiv se defineşte prin mărci lexico-gramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana întâi singular („am împletit”), verbe la persoana a doua singular („să te înalţi”, „să-ţi umbrească”, „să atingi”), adjective pronominale posesive, persoana a doua singular („încumetarea ta şovăie”). Adresarea directă prin invocaţie retorică accentuează subiectivismul poeziei. „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând
9.Poetul recurge la simboluri şi imagini ale căror semnificaţii le înţeleg doar cei familiarizaţi cu limbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. Astfel sintagma Acordul Pur este o construcţie lexicală barbiană care presupune echilibrul contrariilor, ideea de centru, de mijloc al cercului şi semnifică Tărâmul Fericiţilor. Ambiguitatea, ca şi caracteristică a limbajului poetic, apare pregnant în ultima strofă unde cuvântul „aşteaptă” apare de două ori, dar fiecare dintre ele are alt subiect. Primul se referă la îmbrăţişarea care aşteaptă să o adoarmă pe slăvita Soră, cu multă gingăşie, ca o dezmierdare. Acolo în marea cea limpede, slăvita Soră trebuie să aştepte cununia cu somnul şi cufundarea în unde. Ambiguitatea textului este subliniată şi omonimia cuvintelor unde (adverb- „spre malurile unde de mult îmbrăţişarea…”) şi cuvântul unde (substantiv – „Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi”)
Varianta 21
1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor „roi” şi „necuprinse.” Roi =multitudine Necuprinse =nesfârşit 2)Motivează scrierea cu majusculă a substantivului „Pământuri”, în textul poetic dat Scriind cu majusculă cuvintele obişnuite, menite comunicării cotidiene , poetul le transformă pe acestea în semne cu putere absolută, în cuvinte înnobilate. 3)Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele frunte, respectiv nume să aibă sens conotativ. Iar naşul se aşază întotdeauna în fruntea bucatelor. De atunci îi merse numele că poate învinge pe oricine. 4)Menţionează două teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente motivul soarelui şi tema ciclicităţii viaţă-moarte 5)Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Textul abundă în mărci lexico-gramaticale acre evidenţiază prezenţa eului liric: verbe la persoana întâi (sunt, port, desfăşur, însuşesc, alerg) şi pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare, îmi însuşesc, croindu-mi) 6)Explică semnificaţia unei figuri de stil identificat în prima strofă. În prima strofă identificăm o metaforă (sunt numai o verigă). Eul liric se substituie acestei verigi fragile, cu unitate pieritoare, dar din care răsar o multitudine de existenţe, de noi vieţi. Este vorba despre ciclicitatea viaţă/moarte, în care moartea este exprimată explicit „adevăratul” ei nume fiind unduire – termen preluat din fizică. Compararea existenţei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumuseţe poetică prin sugestiile declanşate. 7)Interpretează sensurile opoziţiei între existenţe şi morţi, din ultima strofă a poeziei Nu cred că este vorba de o opoziţie totală între existenţe şi morţi. Viaţa este acţiune, elan şi integrare în unitatea panteistă a naturii. La viaţă nu se poate ajunge decât prin moarte. Dialectica vieţii şi morţii poate fi interpretată ca o sinusoidă. Golurile ar corespunde morţii, iar culmile – vieţii. 8)Comentează în 6-10 rânduri penultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Elanul vital străbate apele eterne (apa fiind generatoare de viaţă şi generatoare de moarte în acelaşi timp), îşi însuşeşte esenţa celor care au murit şi aleargă ager şi mereu înnoit, ca un fior subtil. 9)Prezintă semnificaţia titlului, în legătură cu textul dat Poetul concepe viaţa ca un elan frenetic care străbate întreaga natură. Viaţa şi moartea formează împreună legea eternelor reîntoarceri. Existenţa este redusă la o simplă verigă dintr-un lanţ infinit; adevăratul său nume este ondulare, adică trecere efemeră de la o stare la altă stare la fel de scurtă.
Varianta 22
. scumpa=draga arunca=trimite 2. Prima virgulă izolează construcţia în vocativ „nori tulburi”, a doua virgulă marchează o apoziţie („nori metalici”). Sintagmele citate mai sus pot fi considerate ca fiind ambele nişte construcţii vocative şi în consecinţă se foloseşte virgula pentru a le izola pe fiecare dintre ele, sau aceste sintagme exprimă o enumerare. 3. stoluri "fara numar" 4. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal,pers I,sg,forma neaccentuata 6. În prima secvenţă (versurile 1-9) identificăm epitete (fulgi şovăielnici – epitet personificator – crustă argintie, nori tulburi, nori metalici, blocuri mohorâte, albul umăr); metafore (din urne nevăzute, domuri de argint, convoi de-obscură ceaţă). Eul liric este extaziat în faţa unui superb peisaj de iarnă, în care norii sunt personaje principale, făurarii ce au dăruit naturii un nou fior de viaţă. Ei sunt nevăzute urne, oştiri care aleargă, convoi de-obscură ceaţă. Ei au înălţat domuri de argint peste tot în natură (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7)Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul utilizării persoanei a doua în discursul liric. În poezie există două clase de obiecte cărora eul liric li se adresează. Pe de o parte e vorba de nori cărora eul liric li se adresează cu o interogaţie retorică nedisimulându-ţi (neascunzându-şi) simpatia care îl animă. Căci norii sunt cei care vor topi în gânduri de ninsoare (expresie a purităţii subliniată şi de sintagma „descăleca-vor zăpezi neprihănite”). Iar altă clasă de obiecte îl constituie ţinuturile minţii care trebuie să se lase învăluite de neaua unui alt soare. 8)Comentează, în 6-10 rânduri, ultimele şapte versuri ale textului citat, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloace artistice. A doua secvenţă debutează cu aceleaşi versuri care formează incipitul poeziei. Căderea şovăielnică a ninsorii este comparată cu prelingerea leneşă şi uşoară a unor nestemate peste un strălucit războinic, cuprins de vrajă. Putem să ne întrebăm dacă acest războinic nu este o nouă ipostază a eului liric. Printr-o invocaţie retorică, eul liric se adresează ţinuturilor minţii cu îndemnul de a se lăsa învăluite de neaua unui alt soare. Este un îndemn pentru păstrarea inocenţei şi a purităţii minţii. 9)Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în text Expresivitate Ion Barbu încalcă regulile sintaxei convenţionale, respinge ordinea gata instituită, şi încearcă să o refacă printr-un joc la care cititorul este invitat să participe. El porneşte de la ideea că poetul trebuie să reanimeze cuvântul prin dislocarea legăturilor gramaticii şi spaţiului ordonat. Ion Barbu utilizează o sintaxă lirică nouă, necunoscută înaintaşilor. Ion Barbu apelează la metafore înnoitoare ( „din nevăzute urne, convoi de-obscură ceaţă” ). Poetul creează metafore noi având posibilităţi nebănuite de interpretare. Niciodată sensul nu este unul, ci întotdeauna multiplu, căci poezia se răsfrânge diferenţiat în apele oricărui suflet.
Varianta 23
1)Transcrie din textul dat, două cuvinte aparţinând aceleiaşi familii lexicale tristeţi trist 2)Motivează întrebuinţarea liniilor de pauză în cea de-a doua strofă. Structura „cât de rar” constituie o construcţie incidentă care exprimă o apreciere a eului liric, o precizare a acestuia, şi se desparte de restul propoziţiei prin linii de pauză. Ele marchează totodată o schimbare a intonaţiei şi pune în evidenţă o atitudine afectivă a eului liric. 3)Marchează prin subliniere silaba accentuată de cuvântul blestemul (Căci blestemul căzuse …/În gândul meu şi-n tine) Bléstemul 4)Menţionează două teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente tema dragostei şi tema imposibilităţii de a crea o punte de legătură, pe plan real, între sufletele îndrăgostite. 5)Precizează valoarea expresivă a utilizării adverbului „mai” în versul „Nici sufletele noastre nu-şi mai puteau răspunde” Îndrăgostiţii intraseră sub stăpânirea unei unde care le tăia practic orice posibilitate de comunicare, atât la nivel verbal, cât şi la nivel mai subtil, sufletesc. Adverbul „mai” potenţează această stare. 6)Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în prima strofă. În prima strofă remarcăm o comparaţie. Între cadrul exterior şi cel interior se creează o paralelă: afară ploua ( a se observa verbul „prăvălise” care exprimă o acţiune în forţă a elementelor naturii) dar şi în interior, în cugetul eului liric, cade neîntrerupt (verbul a cădea este la imperfect, timp ce exprimă o acţiune de durată) o bură (ploaie însoţită de ceaţă) de tristeţi, care pare asemănătoare cu o bucată de seu rânced, sugerându-ne senzaţia de repulsie pe care o avem faţă de substanţele unsuroase, cleioase. (un sinonim pentru repulsie este scârbă, iar acesta din urmă are şi semnificaţia de „tristeţe”, amărăciune). O altă figură de stil este metafora „o bură de-nnoptate tristeţe” care întăreşte această senzaţie de cleios, unsuros. 7) Exprimă-ţi opinia în legătură cu alternanţa timpurilor verbale în textul dat. Verbele la imperfect profilează acţiuni şi stări nefinalizate, dar care exprimă permanentizarea senzaţiei de nesiguranţă, de confuzie sufletească. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorării şi subliniază sentimentul de tristeţe şi nostalgie. 8)Comentează, în 6-10 rânduri, ultima strofă prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Îndrăgostiţii se zbat fantomatici, într-o lume tulbure şi imprecisă. Separaţi de imensităţi interioare, ei se opresc „ca doi arbori singuratici şi desfrunziţi” (comparaţie). Momentul acesta de repaus este o cumpănă, o răspântie, a cărei durată este subliniată pe de o parte de timpul verbului „a sta” (perfectul compus( cât şi de repetiţia acestuia. Ei sunt traversaţi de o undă nefastă, blestemată, care cunoaşte un singur sens (pe unda ne-nturnată a Orei). 9)Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat. Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarnă ceţoasă şi neguroasă (e sfârşit de februarie –Făurar), punând în lumină paralelismul dintre codrul natural şi cel interior prin comparaţia inedită din prima strofă. E atât de multă tăcere în acest cadru (linişte puhavă – personificare) încât paşii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri. Cadrul natural devine cu adevărat infernal. Hoarde de duhuri, stoluri de destine îşi împletesc zborul într-un ritual înfricoşat. Deosebit de expresivă este personificarea : „Biruitor pustiul scurma” desigur e vorba despre un pustiu sufletesc, care scurmă neliniştit ca un imens animal iritat
Varianta 24
. pamant,cer 2. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare,procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. 3. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. 4. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica. 5. rima alba si fara un ritm stabil 6. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective). 7. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera,respectiv punerea in evidenta a eului liric. 8. Enumeratia in general,are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva. 9. Atitudinea poetului este de admiratie fata de lumea cu toate elementele sale deoarece o numeste "larga mare de minuni" si considera ca poate sa moara dupa ce gusta "o data din belsug" din ametitoarea lume
Varianta 25
1. se desteapta= adorm anotimp= ? 2.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. 3. icoana, al comorii 4. tema iubirii, tema filozofica,tema timpului infinit 5. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente. 7.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte,deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi,vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi". 8. In ultima strofa apar: - imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" - comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe, redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna. 9. Titlul este un substantiv comun,simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii,gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens.Blaga este si filosof si potrivit lui,existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii.
Varianta 26
1.surasul-zambetul palpaire-miscare 2linia de pauza izoleaza o constructie incidenta de regenta ei,accentuand dramatismul trairii locutorului 3 vb si pron la pers I :isi, sarut ,adun 4 tema naturii,tema filozofica a tristetii metafizice 5 cultivarea versului alb,si tehnica ingambamentului 6 vb au valoarea prezentului etern potentand vesnicia naturii si a sentimentelor 7 titlul-subst ce repr motivul fundamental al intregului discurs liric.De asemenea titlul accentueaza ideea starii de spirit a locutorului care se simte solitar,stare generata de raceala fiintei iubite. 8 cea de-a 3 strofa evidentiaza aspiratia locutorului spre absolut,dar si spre implinirea sentimentului de iubire,idee accentuata de o gama variata de fig de stil:epitetul"maini tomnatice" etc.de asemenea prin suita de pron la pers a 2 a,strofa imbraca forma unui monolog liric de tip adresat 9.imag artistice:o gama variata de fig de stil,metafore,comparatii
Varianta 27
1. soarta=destin,ursita a creste=a se inalta,a accede 2. Virgulele desemneaza o repetitie prin care poetul atrage atentia celui care citeste asupra mesajului transmis prin intermediul acestei poezii. 3. I-a iesit in drum exact cand se astepta mai putin. 4. tema filozofica,tema destinului motivul mortii( al marii treceri) 5. casa "mea"=adjectiv pronominal posesiv sa umblu=verb la conjunctiv prezent,persoana a I a,singular 6. rima alba si ritm liber 7. Enumeratia ampla realizeaza o expresivitate aparte...etc 8. In discursul liric poetul foloseste verbe la indicativ prezent si conjunctiv prezent. 9. Poetul dedica intreaga poezie cititorilor reusind sa le transmita acestora dorintele si trairile sale.
Varianta 28
1. nestavilita= navalnica,impetuoasa a cutreiera= a hoinari,a colinda 2. Ghilimelele sunt folosite pentru a arata interventia eului liric in poezia data. 3. In coltul camerei au fost asezate doua fotolii rosii. Coltul cainelui a fost rupt in urma unei dispute inversunate. 4. "nestavilita nebunie"=epitet "dulcea sete"= epitet si inversiune in acelasi timp 5. "mi-am plamadit"=pronume personal,pers I singular,forma neaccentuata "vartejul meu"= adjectiv pronominal posesiv 6. rima alba,ritm instabil 7. In viziunea lui Blaga pana si in iad se poate gasi un colt de rai,gandindu-ne la faptul ca iadul ar putea insemna viata insasi,cu bune si cu rele, iar raiul o bucatica de fericire in acest imens tumult de necazuri numit viata. 8. Interogatiile retorice este folosita cu scop expresiv si consta in formularea unei intrebari de la care nu se asteapta raspuns. 9. Titlul este o expresie in limba latina si inseamna "iata omul".Blaga foloseste aceasta expresie pentru a prezenta conditia umana in raport cu trairile sufletesti pe care omul le are cu privire la aceasta
Varianta 29
1. toamna,frunza,ramura,pamant 2. Este scris cu majuscula pentru a evidentia anotimpul care marcheaza intreaga poezie.Septembre constituie un fel de "protagonist",in jurul caruia este concentrata intreaga poezie. 3. L-am sunat imediat ce am ajuns acasa. Clopotele bisericii au sunat trist si indelung intreaga dupa-amiaza. 4. "am fi"haraziti=verb la conditional optativ,pers a I a,plural "sa trimitem"=verb la conjunctiv prezent,pers a I a,plural 5. Tema poeziei este a anotimpului melancoliei si tristetii,a anotimpului belsugului si nuantele de caramiziu al frunzelor,tema toamnei. 6. "pamantu-si trimite cocorii"=personificare 7. Exclamatiile desemneaza trairile puternice ale poetului in fata culorilor toamnei,anotimp pe care poetul il descrie intr-un mod aparte. 8. Mijloacele artistice sunt: -epitetele: "ramura goala" -metafora: "extazica boala","lemnoasele membre" -imagine auditiva( in ultimul vers) -imagine vizuala( in primele doua versuri ale ultimei strofe) 9. Expresivitatea este data de figurile de stil,de imaginile vizuale si auditive
Varianta 31
. inlantuiti=uniti, legati melancolie=tristete,nostalgie 2.Cratima in structura "dumnezeieste-ntraripari" este utilizata in scopul elidarii vocalei "i" si din motive de prozodie, prin pastrarea rimei si a masurii strofei. 3."un cantec fara moarte as vrea sa cant" "un cantec printre ani si un descantec" 4.teme:iubirii, naturii motive:lunii, cantecului 5.folosirea vb. la pers. I sg: as vrea, sa cant prezenta pronumelui pers, forma neaccentuata,pers I sg:ma 6.Epitetul "tanara cununa" sugereaza dorinta eului liric de a fi impreuna cu iubita sa, de a incepe o viata noua impreuna, uniti fiind de cununa dragostei. 7.Verbele utilizate la modul conjunctiv sunt fol. pt. a exprima dorinta eului liric de a trai o poveste de iubire alaturi de iubita sa:"sa cant", "sa plutim","sa cante". 8.In ultimele doua strofe este prezentat cadrul imaginat de catre eul liric in care el si iubita se intalnesc.Poetul este melancolic, trist deoarece iubita este indiferenta fata de el:"cu bratul rece ma vei strange".Personificarea "acelasi pescarus in larg va plange" sugereaza k poetul a mai fost odata dezamagit in dragoste, iubirea lui fiind plansa de "acelasi pescarus" care si de data aceasta ia parte la tristetea lui.In ultima strofa,poetul recurge la personaje mitologice, pt a infrumuseta decorul imaginat. 9."Cantecul" reprezinta sentimentele poetului fata de iubita sa, dorinta de a fi nemuritor, iar dragostea dintre el si iubita sa sa devina eterna.Cantecul sugereaza si dragostea, iubirea de care au parte toti indragostitii.
Varianta 33
1. sinonime contextuale:ursuza=posaca;taina mister 2.Cratima marcheaza rostirea impreuna a celor trei cuvinte si are rolul de a pastra rolul si masura versului. 3.sens propriu:Floarea s-a ofilit. sens figurat:Soarele de septembrie isi trimite razele ofilite. 4.natura,amagirea 5.tristetea 6.In poezie este prezent motivul timpului devorator,care ii imbatraneste pe oameni si face posibila aparitia sentimentelor de tristete si deceptie.Cateva structuri pot ilustra aceasta opinie:"apusa tinerete","o clipa a stinsei fericiri",fruntea cu mohorate flori". 7.Primul vers din strofa a 2-a contine o personificare a lunii care este "ursuza si "s-ascunde".Acesta figura de stil sugereaza disparitia lumii selenare,ca semn al unor stari comune naturii si omului:teama,dezamagirea 8.Ultima strofa reda in chip expresiv starea sufleteasca a omului,pe care timpul devorator l-a facut sa fie singur,batran si nefericit.Este folosita personificarea sortii,despre care aflam ca l-a prigonit pe om "cu ura".Epitetul amara plasat intr-o inversiune inaintea substantivului "soarta",accentueaza ideea destinului nefericit.Strofa se incheie cu metafora "mohorate flori",care sugereaza ridurile fruntii ca semne a trecerii implacabile a timpului. 9.Titlul este o metafora a vietii nefericite,pline doar de amagiri.Odata cu trecerea timpului omul isi da seama ca putinele clipe de fericire au trecut.Campul semantic dominant este cel al deceptiei ,nefericirii si cuprinde termeni ca:vei plange,amara,soarta,singur,ura,mohorate
Varianta 34
1. Trebuie sa urcam pana pe coama dealului. Calul bunicului are o coama alba. 2.In struct. "descoperit-am" cratima marcheaza inversiunea perfectului compus si rostirea impreuna a doua cuv. 3.:la lacul ce de munte, sub ninsii colti alpini" 4.teme:trecerea ireversibila a timpului, naturii motive:lacului, codrului 5.prezenta pronumelor pers. la pers.I sg: eu, ma, imi folosirea vb la pers I:descoperit-am, ma pierd. 6.Enumeratia "solemn si elegant" da expresivitate rextului poeziei si este utilizata atat in prima cat si in ultima strofa pt a nuanta ideea de circularitate a poeziei. 7.-se constitue a fi motivul central al operei - sugereaza puritatea si misterul 8.In poezia lui G. C. cu adevarat placuta este autoironia.In ultima strofa a poeziei "Neoromantica", poetul pozeaza grandilocvent "in cap imi creste turla, tilindrul cel gigant", dar si adopta magnificienta cu un sagalnic zambet mascat"cu mainile la spate var fata-n redingota". 9.Poezia are ca titlu "Neoramantica" deoarece se incadreaza in curentul literar neoromantism.
Varianta 35
1. Ea este vie. 2.In inversiunea perfectului compus, cu forma literara "ai venit", cratima confera muzicalitate si expresivitate textului, rapiditate in vorbire. 3.A venit toamna.(denotativ) In sufletul ei este toamne.(conotativ) 4.imag. vizuala:"florina e acolo, cu casa, parc, livezi" imag. auditiva:"un taur muge, putul ce lany si roata tipa" 5.Autorul foloseste aceasta interjectie onomatopeica pt a reda zborul pasarilor.Punctele de suspensie pe care le are de fiecare data creeaza o imagine auditiva. 6."Florica e acolo,cu casa, parc, livezi"-aceasta enumeratie consta in insusirea unor termeni de acelasi fel, sau purtatori ai unor insusiri apropiate,concentrati in jurul mosiei Floricai. 8.-universul patriarhal al satului:"sub castanul din vie","putul cu lant si roata" - lipsa de simpatie pt mediul citadin, deoarece predomina viata satului "parc", "livezi". 9.Pt a spori expresivitatea textului sunt utilizate in poezie figuri de stil"campia albastra", mefora personificatoare:"putul cu lant si roata tipa" precum si imagini artistice:"varrr...timpu-n zbor"-imag auditiva,"campia albastra"-imag vizuala.
Un comentariu:
Varianta 1
1. iarna- ger, zapada, gheata
2. ;- arata o pauza in exprimarea poetului prin care acesta doreste sa delimiteze doua idei puse intr-o singura fraza. In strofa I cea de-a doua parte reprezinta explicatia celei dintai.
3. " Cerul aspru si salbatic......."
4. tema naturii, motivul iernii, gerului, ghetii, etc.
5. pronume personal persoana I "ma", "eu" sau adjectiv pronominal posesiv "meu"
6. Personificarea "gerul salbatic" arata asprimea iernii, care se dezlantuie asupra ("luncii negre") intregii naturi.
7. Substantivul "gerul" are o insemnatate deosebita in poezie, fiind elementul principal al acesteia, datorita pozitiei initiale din fiecare catren poetul dorind sa evidentieze prin acest substantiv asprimea iernii.
8. Ultima stofa poate fi impartita in doua: prima parte prezinta intensitatea iernii, care actioneaza si asupra fapturilor (fiintelor). A doua parte reprezinta un monolog adresat gerului de catre persoana indragostita pentru ca acesta sa ajunga mai repede la iubita.
Exista in aceasta ultima strofa o multitudine de mijloace artistice prin prezenta figurilor de stil: metafore: "aripi de vultur", "cai in spumegare", epitete: "aburi lungi", "campul luciu", comparatia: "sa ma poarte ca sageata" exclamatia retorica: "o", "el stie, si eu".
Imaginile artistice sunt vizuale, auditive si motrice.
9. Textul este expresiv prin bogatia figurilo de stil si a imaginilor artistice.
Varianta 2
1.sinonime pt mister=taine,secrete parfum=frumusete,stil,splendoare
2.rolul cratimelor este acela de a marca elidarea unei vocale,tocmai pt a pastra masura si ritmul versurilor
3.A calca pe nervi,A calca in picioare(pe cineva)
4.stancie-stanca orizonul-orizontul
5. .In dreapta pe-ntuneric,se-nalta-un negru munte...Din zare se intinde o punte argintie
6.negru munte-epitet in inversiune este sugerata ideea de stagnare a intregii naturi la lasarea noptii,intunericul acoperind globul.
7fosforeaza=lumineaza stancie=stanca
8.Ultima strofa a poeziei reda in tocmai o secventa dintr-un tablou al naturii la lasarea noptii.Cu ajutorul figurilor de stil si a imaginilor artistice insasi valurile marii dorm..sub atmosfera calda.Tot aici eul aspira spre absolut dorind''parfumul oriental al Syracusei''
9.textul de mai sus este o descriere deoarece autorul ne prezinta un tablou al naturii cu ajutorul imaginilor artistice si a figurilor de stil.
Varianta 3
1 a-i intra pe o ureche
a sta pe o ureche
a se culca pe o ureche, a avea ureche muzicala
2Rolul virgulei este acela de a marca o apozitie
3 canta si tacere
4.este o inversiune are si o valoare de adjectiv.asigura prin inversiune tonalitatea textului defineste o trasatura privighetorii simbol al puterii sacrificiului pentru creatie
5.5. imagini artistice:
Imagine vizuala "ca un aspru judecator/Capul pleostise, sau radicase/ Cate-o ureche,-n semn de favor"
Imagine auditiva: "Nenorocita privighetoare/Canta-n padure a ei durere"
6.6.Cele doua figuri de stil sunt:a)Inversiunea:"aspru judecator"care semnifica intensificarea aspritati sale si pe alta parte ajuta la formarea rimei.b)Comparatia:"si ca un aspru judecator"care semnifica calitatea magarului ,pozitia pe care el o luato la ascultarea Privigatori.
7.Titlulsmnifica cele doua personaje implicate in fabula lui Grigore Alexandrescu.Din intamplare si faptele care se petrec pe seama lor reies invatamintele pe care trebuie sa le ea cititoru.
8. Ultima strofa din poezia "Priveghetoarea si magarul"de G.Alexandrescu reprezinta paractic morala poeziei,adica invatamintele pe care noi trebuie sa le tragem din comportamentul acestora cu alte cuvinte nu trebuie sa dam sfaturi cu rautate acelor care nil cer si sa nu fim rautaciosi atunci cand cineva are probleme.
9.Textul prezentat poate fi incadrat in genul epic datorita existentei actiunii, personajelor. Gandurile si sentimentele personajelor sunt exprimate in mod indirect, prin faptele si gandirile lor, dar si prin actiunile la care participa.
Varianta 4
1.campul semantic al naturii:raul,pestera,stanca,munti,iarba
2.punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pt a da o oarecare continuitate versului, a ideei citate,au rolul de a atrage atenţia asupra spuselor sale şi reprezintă o pauză de gândire a personajului sugerând astfel şi o stare emoţională.
3.merge ceas, ceasul mortii, in al 13-lea ceas
4.motivul inserarii, motivul turnului
5.Ascultati..!Marea fantoma face semn..da o porunca
Transilvania-l aude ungurii se inarmez
6.suflarea care trece ca prin vene un fior-comparatie
Comparatia de mai sus releva ideea ca asemenea cum un fior trece prin vene asa si ''pantre iarba se strecoara o suflare''
7. Verbele la prezent introduc cititorul in actiunea textului, dand senzatia ca faptele se petrec in acel moment, ca in final verbele la perfect compus sa marcheze trecerea timpului, si sfarsitul acelor intamplari.
9.poezia se incadreaza in lirism subiectiv intrucat sunt prezente marcile eului liric evidentiate prin pronume de pers 1 "ma"..etc.lirismul subiectiv este exprimat si prin prezenta figurilor de stil"noaptea iese"..etc,care sugereaza perceptiunica a poetului asupra realitatii.
Varianta 5
1.Luni incepem scoala
Astept bac-ul de luni de zile
2.cratima de la sa-ti: inlocuieste vocala "i" , mentine rima , da fluenta rostirii, pastreaza masura versului.
3."Pentru stramosi si pruncii
nenascuti"
4.Tema naturii, patriotismului, motivul recunostintei
5.Prezenta pronumelor la persI:"mele"
Prezenta verbelor la persI:"sa-ti multumesc"
6.n-am stiut..scrieti voi :))
7. idem =)
8. strofa sugereaza o alta serie de multumiri pe care eul liric le aduce tarii care i-a oferit posibilitatea sa se bucure de trecerea anilor (- idee sugerara de sintagma "pt zapezi si crini"), de frumusetea telurica prin invocarea apelor reprezentate de "pelicani", dar si de frumusetea cosmicului ("fluturi"). Este de asemenea fericit de existenta amintirilor, iar ziua inmormantarii nu il inspaimanta, numai asa putand ajunge la stramosii sai - "Si ce e dincolo de oseminte/ Pentru stramosi..."
9.titlul este alcatuit din substantivul "multumire" care devine in textul poetic verb, folosit de 2 ori explicit in strofa I si IV si apoi subinteles in mai multe versuri. Prin aceasta se accentueaza recunostinta eului liric pentru tot ceea ce i s-a dat sa traiasca si sa admire.
Varianta 6
1.candida-inocenta,pura
beteala-ornament
2. elidarea unei vocale ->pastrarea ritmului si a masurii
3. a trece cu vederea , a trece timpul , a trece prin foc si sabie
4. motivul florii,tema naturii, motivul toamnei tema mortii tema timpului
5. “o fata subreda si pala","vasele-s impodobite cu triste flori de crizanteme" imagini vizuale
“oglinda cate n-ar mai spune” imagine auditiva
6. ."cizanteme"=crizanteme
"ce-nsamna"=ce-nseamna
7. "blanda, candida vestala" - epitet dublu in inversiune fata de substantivul "vestala" ce sugereaza blandetea si puritatea fetei
metafora personificatoare "soarele s-o-nduiosa" prin care, conform simbolismului, se stabileste o corespondenta intre eul liric si pl exterior, natura. Astfel, asa cum in fiecare primavara "brandusele-nfloresc" sugerand nasterea sperantei, toamna, chiar daca florile mor, exista posibilitatea unei impliniri ale sperantelor.
8. Prima strofa a poeziei "Crizanteme " are in vedere prezentarea acestor plante, cele din urma flori alea toamnei. Textul este expresiv prin bogatia figurilor de stil si a imaginilor artistice. Poetul foloseste din abundenta : metafore " oglinzile - obosite" , epitete " fata subreda si pala" , personificari" mor florile mahnite". Totodata, predomina imaginile vizuale , precum" ....o fata subreda si pala / preschimba florile in vase" , impletite cu cele olfactive " flori ".
9. textul este expresiv prin bogatia figurilor de stil si a imaginilor artistice
Varianta 7
1.caisii, zarzarii, prunii
2.Apostroful marcheaza absenta vocalei "a", consecintele elidarii acestui sunet fiind pastrarea ritmului si a masurii versului.
Cratima indica rostirea impreuna a doua parti de propozitie diferite
3.invesmantati, nevazute
4.tema naturii, motivul primaverii
5. "pomii s-au inclinat la pamant" - imagine vizuala
"vantul plecat a desteptat un cant" - imagine auditiva
6.Metafora "imprastie in aer dantzul acesta ritmic de fantome" sugereaza clatinarea pomilor la impactul vantului, un dans artistic, ritmat, magic, sugerat de substantivul "fantome"
7. Titlul poeziei reprezinta simbolic leganarea pomilor infloriti peste care trec suflarea vantului de primavara.
8.Ultima strofa este cea care se rupe de magicul bal al pomilor , lucru care este prezentat in restul poeziei . Totul se termina , o data cu inceperea unei noi zi , cand pomii vor fi ceea ce au fost intotdeauna : doar niste caisi , zarzari , pruni : banalii pomi din fata casei ". Catrena este expresiva prin bogatia figurilor de stil si imagini artistice . Poetul cultiva epitete " albii cavaleri " , personificari " despodobiti de -atatea gratii " .Regasim imaginea artistica senzoriala "ce- i stiu de -atatea primaveri", imagine care plaseaza tabloul de natura in timp .
9.o caracteristica a simbolistilor ar fi predispozitia pentru culori "roze gesturi", "haine albe", "albii cavaleri" si folosirea simbolurilor, de exemplu simbolul dansului, simbol a carui semnificatie este exprimata indirect prin expresiile”leganari abia simtite,ritmice”,”se clatina”,,”se-nclina” dar si direct prin expresiile”dantuitorii”,”dantul”,”pas usor de menuet” ce sugereaza leganarea pomilor in adierea vantului.
Varianta 11
1.ingrosat, desfrunzeste
2.cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a anui verb cu o alta parte de vorbire si de a mentine ritmul
3. vin rosu este mai bun decat cel alb.
priviti, vin baietii de la fotbal.
4."stau in tarmu-albastru-al raului de soare"
"pasarile negre suite in apus"
5.a fi= apare in text sub forma de "fu"=sugereaza un trecut mai apropiat
6.natura si moartea
7."pasari negre ..ca frunza bolnava"= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemenea frumza bolnava sugereaza moartea care este chiar si una dintre motivele poeziei
8.prin titlul"Niciodata toamna" poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si il percepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui.In acest sens el reia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: "Niciodata toamna nu fu mai frumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte.
9. la dem modernismului ne legam de versificatie si de subiectivism
Varianta 12
1.neputinta-slabiciune
povata- sfat
2."..."- ceva nesfarsit, sprijina ambiguitatea& nehotararea lui, nota de speranta in sufletul autorului
3. fata asta e un inger.
mihai a primit un pumn de a vazut numai stele
4. "nu cer", "au purces,""vorbeau","statu"sunt la indicativ dar autorul le pune la timpuri diferite
5.tema :relatia cu divinitatea
motivul ingerului
6."mie","tai"","tu"
7.sent dominant = "robul tau"=de supus al lui dumnezeu si deasemenea tristetea autorului. predomina atitudinea de negare, tagada a divinitatii
8 comenteaza folosind fig de stil si imagini artistice
9.lirism de tip subiectiv= "tu le vorbeai", "nu mi ai trimis"
Varianta 13
1. a-si pleca capul; a-si pleca inima; a se pleca spre apus (=a fi in declin)
2. "de-abia"-pronuntarea impreuna a 2 cuv
-conservarea ritmului, masurii
-pastreaza muzicalitatea versurilor
3. Cu siguranta a fost un semn de la Dumnezeu.
Din cauza bolii, ea arata precum o umbra.
4. "voiam sa pleci, voiam si sa ramai"; "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?"
5. Interogatia retorica "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" este o figura de stil ce consta in doua intrebari adresate fiintei iubite de la care nu se asteapta raspuns. Interogatia are rolul de a transpune in registru poetic sentimentele puternice traite de eul liric, dar mai ales de indignare, solitudine la observarea plecarii iubitei.
6.tema iubirii, motivul umbrei, naturii
7. lirism subiectiv "te am rugat". "vroiam sa pleci"
8. Ultima strofa a poemului debuteaza cu repetitia verbului la indicativ imperfect "vroiam" ce denota dorinta contradictorie a eului liric. Inca de la inceput se observa dominatia ideilor antitetice, contradictorii ce scot in evidenta nehotararea eului poetic. Acesta este nesigur de hotararea pe care a luat-o ("te-am rugat sa pleci") si isi pune la indoiala "gandul cel dintai". Dilema sa se intensifica pe parcursul poeziei atingand punctul maxim la sfarsitul ultimei strofe. Autorul isi exprima aceasta nesiguranta maxima printr-o insiruire de intrebari retorice: "de ce-ai plecat? de ce-ai fi ramas?" In ceea ce priveste versificatia, rotmul trohaic, rima imbratisata si masura de 9-10 silabe ofera o nota de originalita stilului arghezian.
Varianta 14
1. soldatul a fost lasat la vatra.
bunica face o paine pe vatra deliciosa.
2.liniuta de pauza se face intre un discurs direct cu un discurs indirect
3. aripi de plumb
apa de plumb
4.plumb de iarna, ninge gri
5."mi-am zis". "si am oftat"
6.tema singuratatii, a solitudinii motivul plumbului
7."si pe lume plumb de iarna sa lasat"personificare
"zarea grea de plumb"metafora
Varianta 15
1.sumbru-negru,intunecat;
orizont-zare;
2.elidarea vocalei,,i,, si pastrarea ritmului,masurii si muzicalitatii;
3.,,in amurgul vietii,,;,,amurg de toamna,,;
4.,,campia alba,,;,,copacii rari si ninsi,,;
5.tema naturii,motivul iernii al melancoliei;
6.Metafora:,,amurg de iarna,, are rolul de a reda expresivitate poeziei si de accentua ideea poetica;
7.Bacovia este un poet simbolist,si se foloseste de figurile de stil pentru a-si exprima starile si sentimentele,pentru a reda muzicalitate poeziei.In versurile sale intalnim starea de dezolare...epitetul ,,copacii rari si ninsi,, arata o imagine a iernii,poetul fiind dezorientat si trist k iarna s-a navalit asupra naturii.
8.Titlul este cuvantul cheie al poeziei,de la el se desprind toate ideile poetice,prezinta o anumita parte a zilei,in anotimpul iarna,poetul surprinzand natura in amurg.
9.motivul citadin al orasului si targului provincial a carei monotonie si viata mediocra provoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase.Folosirea cromaticii in expunerea starilor sufletesti,,campia alba,, .
Varianta 16
. carbonizate=arse,descompuse
parfum=iz,miros urat
2. Linia de pauza marcheaza o corespondenta intre intre versul 2 si 3 al ultimei strofe si are un rol explicativ.
3. Focul ardea cu scantei puternice.
4. moarte=sicrie,vestminte,funerare,mangal
5. tema mortii,motive cromatice( negru),motivul ploii,motivul obiecteleor funerare( sicrie,vestminte)
6. "carbonizate flori"=epitet si inversiune
7. in strofa a II a apar:
- epitete: "scantei de vis"
-metafora: "noian de negru"
-personificare: "amorul fumega"
-intreaga strofa abundeaza in imagini vizuale si apare si o imagine olfactiva ("parfum de pene arse")
8. Cuvantul "negru" este la origine un adjectiv dar in aceasta poezie are rolul de substantiv comun,simplu.Tema principala fiind cea a mortii,culoare negru este nuanta care desemneaza cel mai bine aceasta stare.
9. Apare sugestia,Bacovia fiind un poet simbolist.Apar de asemenea in poezie si foarte multe simboluri.Poetul ilustreaza conditia poetului damnat( blestemat)sa traiasca intr-o lume in care nu este inteles si in care singura senzatie pe care o are este aceea a apropierii mortii inevitabile.
Varianta 17
1. frunza, galbena
2. elidarea vocalei "i"legarea a doua cuvinte pronuntate fara pauza pt mentinerea masurii versului
3. „a tăia frunze la câini”; „câtă frunză şi iarbă”;
4. Rămâi, şi nu mai plânge, - imag. auditivă
– Adio, pică frunza – imag. vizuală;
5. pronume personal: eu, mă, mi..; adrsarea directă, imperativă (la persona a II-a): rămâi, mai stai, punctele de suspensie: Şi frunza de ce pică...
6. Ca funcţie expresivă, punctele de suspensie sugerează neîncheierea semantic-afectivă a unui enunţ, deschiderea lui către continuarea gândului sau a unei stări sufleteşti; funcţie substitutivă, înlocind o replică mută semnificând absenţa răspunsului; Linia de pauză- marchează adresarea directă, nota de tristete, melancolie si solitudine din sufletul poetului
7. Şi s-a pornit iubita
Şi s-a pierdut în zare –
Iar eu în golul toamnei
Chemam în aiurare...
Strofa a doua prezintă tristeţea poetului dată de plecarea iubitei care îi provoacă o stare de „aiurare”; metafora „golul toamnei” – sugerează golul lăsat în sufletul lui, plecarea iubitei; primele două catrene prezintă, într-o notă de tristeţe regertul plecări, iar ultimile două catrene consecinţa plecării iubitei..
8. Titlul anticipă tema si ideea poetică (Pastel – tablou din natură...un tablou trist, de toamnă (pică frunza...); spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri, Bacovia ne prezintă un pastel in care accentul nu cade pe cadrul exterior; acesta insă se reflectă în sufletul poetului; imaginea toamnei e asociată cu plecarea iubitei care provoacă o stare de tristeţe „mai stai de ma alintă”
9 elemente simboliste: apare sugestia („pica frunza”- sugerează tristeţea,) Bacovia fiind un poet simbolist. Apar de asemenea in poezie si multe simboluri (toamna, plânsul, frunza ), cromaticul („galbenă”) in expunerea starilor sufletesti;
Varianta 18
1 tina;
2. meditatie poetica
3. luna mai e preferata mea.; bunicii foloseau un instrument numit mai pt bate rufele.
4. ploaia; muzica
5 pron j vb pers I; fraze interogative si exclamative?
6.epitet "grele"(tatangi) sugereaza apasarea sufleteasca ?
7.refren ce da muzicalitate
8. strofa reia motivul ploii sugerand disolutia si monotonia- nici mkr cele mai puternice sentimente umane( iubirea si ura) nu mai ies in relief, fapt subliniat de comparatia......Revenind obsedant in lirica bacoviana. muzica nu este niciodata motiv de bucurie, nici macar cantata de un copil- sugerat de epitetul "muzica trsita";atmosfera inchisa; elem de versificatie( masura de 8 9 silabe; rima imbratisata) ofera originalitate
9 expresivitatea e data de fig de stil
Varianta 19
1.lumina - noapte
2 cratima din punct de verede morfologic leaga 2 parti de vorbire diferite
din punct de vedere stilistic ajuta la mentinerea ritmului si a masurii, asigurand anumite efecte eufonice
din punct de vedere sintactic marcheaza elidarea unui sunet;
3 el a facut piatza (sensul de cumparaturi)
umbra amintirilor i se citea in ochi
4 "tristele becuri cu pala lumina"
"cainii pribegi prin canale"
5"tristele becuri"-epitet personificator ce sugereaza slaba intensitate a luminii asociat cu tristetea, cu intunericul, cu senzatia de moarte(va puteti lega de explicatia asta...nu este perfecta dar...)
6 prezenta eului liric
folosirea cuvintelor cu sens conotativ
prezentarea in mod direct a sentimentelor eului lirc
7com
8 titlul este emblema textului poetic, prefigurand imaginarul poetic de factura simbolista.verbul la gerunziu sugereaza cufundarea in suferintza,iar in plan cromatic sugereaza presentimentul mortii.
9starea generala de tristete, plictis a eului liric...de spleen
prezenta simbolurilor(piata, becurile)
Varianta 20
1.cunună=diademă
gravă=solemnă
2„Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând
Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului
3.a avea tragere de inimă pentru …
după voia inimii
4.Să spui unde şi când să ne întâlnim.
Oare în vid se propagă unde sonore?
5.„Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur”
„Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara”
6În strofa a doua identificăm o metaforă („seara descinde friguroasă în inimă şi gând”). Această figură de stil semnifică umbrele nesiguranţei din inimă şi gând care cuprind fiinţa slăvitei Sore (în text „soră” semnifică soaţă, iubită).
7.Cununa include nu numai valorile capului, culme a trupului omenesc, ci şi valorile a ceea ce se află mai presus de cap, constituind un dar venit de sus. Forma ei circulară indică perfecţiunea şi participarea la natura cerească, al cărei simbol este cercul. Coroana simbolizează demnitate, putere, accesul la un rang şi la nişte forţe superioare. Cununa exprimă ideea de înălţare, de iluminare; întruchipează starea spirituală a iniţiaţilor. Slăvita soră se pregăteşte pentru cununia cu Somnul/Hypnos – ceea ce constituie intrarea în lumea viselor ori în neant. Eul liric o pregăteşte pe slăvita Soră pentru o cufundare ritualică în apă, pentru o imersiune regeneratoare. Pentru aceasta, i se împleteşte o cunună. Faptul că poate fi împletită semnifică ideea că aceasta este din materie vegetală.
8. Poezia se încadrează în lirismul de tip subiectiv. Lirismul subiectiv se defineşte prin mărci lexico-gramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana întâi singular („am împletit”), verbe la persoana a doua singular („să te înalţi”, „să-ţi umbrească”, „să atingi”), adjective pronominale posesive, persoana a doua singular („încumetarea ta şovăie”). Adresarea directă prin invocaţie retorică accentuează subiectivismul poeziei.
„Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând
9.Poetul recurge la simboluri şi imagini ale căror semnificaţii le înţeleg doar cei familiarizaţi cu limbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. Astfel sintagma Acordul Pur este o construcţie lexicală barbiană care presupune echilibrul contrariilor, ideea de centru, de mijloc al cercului şi semnifică Tărâmul Fericiţilor. Ambiguitatea, ca şi caracteristică a limbajului poetic, apare pregnant în ultima strofă unde cuvântul „aşteaptă” apare de două ori, dar fiecare dintre ele are alt subiect. Primul se referă la îmbrăţişarea care aşteaptă să o adoarmă pe slăvita Soră, cu multă gingăşie, ca o dezmierdare. Acolo în marea cea limpede, slăvita Soră trebuie să aştepte cununia cu somnul şi cufundarea în unde. Ambiguitatea textului este subliniată şi omonimia cuvintelor unde (adverb- „spre malurile unde de mult îmbrăţişarea…”) şi cuvântul unde (substantiv – „Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi”)
Varianta 21
1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor „roi” şi „necuprinse.”
Roi =multitudine
Necuprinse =nesfârşit
2)Motivează scrierea cu majusculă a substantivului „Pământuri”, în textul poetic dat
Scriind cu majusculă cuvintele obişnuite, menite comunicării cotidiene , poetul le transformă pe acestea în semne cu putere absolută, în cuvinte înnobilate.
3)Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele frunte, respectiv nume să aibă sens conotativ.
Iar naşul se aşază întotdeauna în fruntea bucatelor.
De atunci îi merse numele că poate învinge pe oricine.
4)Menţionează două teme/motive literare prezente în poezie
În poezie sunt prezente motivul soarelui şi tema ciclicităţii viaţă-moarte
5)Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.
Textul abundă în mărci lexico-gramaticale acre evidenţiază prezenţa eului liric: verbe la persoana întâi (sunt, port, desfăşur, însuşesc, alerg) şi pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare, îmi însuşesc, croindu-mi)
6)Explică semnificaţia unei figuri de stil identificat în prima strofă.
În prima strofă identificăm o metaforă (sunt numai o verigă). Eul liric se substituie acestei verigi fragile, cu unitate pieritoare, dar din care răsar o multitudine de existenţe, de noi vieţi. Este vorba despre ciclicitatea viaţă/moarte, în care moartea este exprimată explicit „adevăratul” ei nume fiind unduire – termen preluat din fizică. Compararea existenţei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumuseţe poetică prin sugestiile declanşate.
7)Interpretează sensurile opoziţiei între existenţe şi morţi, din ultima strofă a poeziei
Nu cred că este vorba de o opoziţie totală între existenţe şi morţi. Viaţa este acţiune, elan şi integrare în unitatea panteistă a naturii. La viaţă nu se poate ajunge decât prin moarte. Dialectica vieţii şi morţii poate fi interpretată ca o sinusoidă. Golurile ar corespunde morţii, iar culmile – vieţii.
8)Comentează în 6-10 rânduri penultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
Elanul vital străbate apele eterne (apa fiind generatoare de viaţă şi generatoare de moarte în acelaşi timp), îşi însuşeşte esenţa celor care au murit şi aleargă ager şi mereu înnoit, ca un fior subtil.
9)Prezintă semnificaţia titlului, în legătură cu textul dat
Poetul concepe viaţa ca un elan frenetic care străbate întreaga natură. Viaţa şi moartea formează împreună legea eternelor reîntoarceri. Existenţa este redusă la o simplă verigă dintr-un lanţ infinit; adevăratul său nume este ondulare, adică trecere efemeră de la o stare la altă stare la fel de scurtă.
Varianta 22
. scumpa=draga
arunca=trimite
2. Prima virgulă izolează construcţia în vocativ „nori tulburi”, a doua virgulă marchează o apoziţie („nori metalici”).
Sintagmele citate mai sus pot fi considerate ca fiind ambele nişte construcţii vocative şi în consecinţă se foloseşte virgula pentru a le izola pe fiecare dintre ele, sau aceste sintagme exprimă o enumerare. 3. stoluri "fara numar"
4. tema iernii( al anotimpului inghetat)
motivul timpului
5. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv
"ma" poarta= ma este pronume personal,pers I,sg,forma neaccentuata
6. În prima secvenţă (versurile 1-9) identificăm epitete (fulgi şovăielnici – epitet personificator – crustă argintie, nori tulburi, nori metalici, blocuri mohorâte, albul umăr); metafore (din urne nevăzute, domuri de argint, convoi de-obscură ceaţă). Eul liric este extaziat în faţa unui superb peisaj de iarnă, în care norii sunt personaje principale, făurarii ce au dăruit naturii un nou fior de viaţă. Ei sunt nevăzute urne, oştiri care aleargă, convoi de-obscură ceaţă. Ei au înălţat domuri de argint peste tot în natură (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita)
7)Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul utilizării persoanei a doua în discursul liric.
În poezie există două clase de obiecte cărora eul liric li se adresează. Pe de o parte e vorba de nori cărora eul liric li se adresează cu o interogaţie retorică nedisimulându-ţi (neascunzându-şi) simpatia care îl animă. Căci norii sunt cei care vor topi în gânduri de ninsoare (expresie a purităţii subliniată şi de sintagma „descăleca-vor zăpezi neprihănite”). Iar altă clasă de obiecte îl constituie ţinuturile minţii care trebuie să se lase învăluite de neaua unui alt soare.
8)Comentează, în 6-10 rânduri, ultimele şapte versuri ale textului citat, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloace artistice.
A doua secvenţă debutează cu aceleaşi versuri care formează incipitul poeziei. Căderea şovăielnică a ninsorii este comparată cu prelingerea leneşă şi uşoară a unor nestemate peste un strălucit războinic, cuprins de vrajă. Putem să ne întrebăm dacă acest războinic nu este o nouă ipostază a eului liric. Printr-o invocaţie retorică, eul liric se adresează ţinuturilor minţii cu îndemnul de a se lăsa învăluite de neaua unui alt soare. Este un îndemn pentru păstrarea inocenţei şi a purităţii minţii.
9)Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în text
Expresivitate
Ion Barbu încalcă regulile sintaxei convenţionale, respinge ordinea gata instituită, şi încearcă să o refacă printr-un joc la care cititorul este invitat să participe. El porneşte de la ideea că poetul trebuie să reanimeze cuvântul prin dislocarea legăturilor gramaticii şi spaţiului ordonat. Ion Barbu utilizează o sintaxă lirică nouă, necunoscută înaintaşilor. Ion Barbu apelează la metafore înnoitoare ( „din nevăzute urne, convoi de-obscură ceaţă” ). Poetul creează metafore noi având posibilităţi nebănuite de interpretare. Niciodată sensul nu este unul, ci întotdeauna multiplu, căci poezia se răsfrânge diferenţiat în apele oricărui suflet.
Varianta 23
1)Transcrie din textul dat, două cuvinte aparţinând aceleiaşi familii lexicale
tristeţi
trist
2)Motivează întrebuinţarea liniilor de pauză în cea de-a doua strofă.
Structura „cât de rar” constituie o construcţie incidentă care exprimă o apreciere a eului liric, o precizare a acestuia, şi se desparte de restul propoziţiei prin linii de pauză. Ele marchează totodată o schimbare a intonaţiei şi pune în evidenţă o atitudine afectivă a eului liric.
3)Marchează prin subliniere silaba accentuată de cuvântul blestemul (Căci blestemul căzuse …/În gândul meu şi-n tine)
Bléstemul
4)Menţionează două teme/motive literare prezente în poezie
În poezie sunt prezente tema dragostei şi tema imposibilităţii de a crea o punte de legătură, pe plan real, între sufletele îndrăgostite.
5)Precizează valoarea expresivă a utilizării adverbului „mai” în versul „Nici sufletele noastre nu-şi mai puteau răspunde”
Îndrăgostiţii intraseră sub stăpânirea unei unde care le tăia practic orice posibilitate de comunicare, atât la nivel verbal, cât şi la nivel mai subtil, sufletesc. Adverbul „mai” potenţează această stare.
6)Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în prima strofă.
În prima strofă remarcăm o comparaţie. Între cadrul exterior şi cel interior se creează o paralelă: afară ploua ( a se observa verbul „prăvălise” care exprimă o acţiune în forţă a elementelor naturii) dar şi în interior, în cugetul eului liric, cade neîntrerupt (verbul a cădea este la imperfect, timp ce exprimă o acţiune de durată) o bură (ploaie însoţită de ceaţă) de tristeţi, care pare asemănătoare cu o bucată de seu rânced, sugerându-ne senzaţia de repulsie pe care o avem faţă de substanţele unsuroase, cleioase. (un sinonim pentru repulsie este scârbă, iar acesta din urmă are şi semnificaţia de „tristeţe”, amărăciune). O altă figură de stil este metafora „o bură de-nnoptate tristeţe” care întăreşte această senzaţie de cleios, unsuros.
7) Exprimă-ţi opinia în legătură cu alternanţa timpurilor verbale în textul dat.
Verbele la imperfect profilează acţiuni şi stări nefinalizate, dar care exprimă permanentizarea senzaţiei de nesiguranţă, de confuzie sufletească. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorării şi subliniază sentimentul de tristeţe şi nostalgie.
8)Comentează, în 6-10 rânduri, ultima strofă prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
Îndrăgostiţii se zbat fantomatici, într-o lume tulbure şi imprecisă. Separaţi de imensităţi interioare, ei se opresc „ca doi arbori singuratici şi desfrunziţi” (comparaţie). Momentul acesta de repaus este o cumpănă, o răspântie, a cărei durată este subliniată pe de o parte de timpul verbului „a sta” (perfectul compus( cât şi de repetiţia acestuia. Ei sunt traversaţi de o undă nefastă, blestemată, care cunoaşte un singur sens (pe unda ne-nturnată a Orei).
9)Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat.
Expresivitate
Poetul descrie un tablou de iarnă ceţoasă şi neguroasă (e sfârşit de februarie –Făurar), punând în lumină paralelismul dintre codrul natural şi cel interior prin comparaţia inedită din prima strofă. E atât de multă tăcere în acest cadru (linişte puhavă – personificare) încât paşii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri. Cadrul natural devine cu adevărat infernal. Hoarde de duhuri, stoluri de destine îşi împletesc zborul într-un ritual înfricoşat. Deosebit de expresivă este personificarea : „Biruitor pustiul scurma” desigur e vorba despre un pustiu sufletesc, care scurmă neliniştit ca un imens animal iritat
Varianta 24
. pamant,cer
2. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare,procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista.
3. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar.
4. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica.
5. rima alba si fara un ritm stabil
6. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective).
7. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera,respectiv punerea in evidenta a eului liric.
8. Enumeratia in general,are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva.
9. Atitudinea poetului este de admiratie fata de lumea cu toate elementele sale deoarece o numeste "larga mare de minuni" si considera ca poate sa moara dupa ce gusta "o data din belsug" din ametitoarea lume
Varianta 25
1. se desteapta= adorm
anotimp= ?
2.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate.
3. icoana, al comorii
4. tema iubirii, tema filozofica,tema timpului infinit
5. "ca-n rana"=comparatie
"stravechiului verde copac"=epitet dublu
6. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente.
7.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte,deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi,vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi".
8. In ultima strofa apar:
- imagini vizuale: " lava patrunsa de luna"
- comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe, redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna.
9. Titlul este un substantiv comun,simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii,gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens.Blaga este si filosof si potrivit lui,existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii.
Varianta 26
1.surasul-zambetul
palpaire-miscare
2linia de pauza izoleaza o constructie incidenta de regenta ei,accentuand dramatismul trairii locutorului
3 vb si pron la pers I :isi, sarut ,adun
4 tema naturii,tema filozofica a tristetii metafizice
5 cultivarea versului alb,si tehnica ingambamentului
6 vb au valoarea prezentului etern potentand vesnicia naturii si a sentimentelor
7 titlul-subst ce repr motivul fundamental al intregului discurs liric.De asemenea titlul accentueaza ideea starii de spirit a locutorului care se simte solitar,stare generata de raceala fiintei iubite.
8 cea de-a 3 strofa evidentiaza aspiratia locutorului spre absolut,dar si spre implinirea sentimentului de iubire,idee accentuata de o gama variata de fig de stil:epitetul"maini tomnatice" etc.de asemenea prin suita de pron la pers a 2 a,strofa imbraca forma unui monolog liric de tip adresat
9.imag artistice:o gama variata de fig de stil,metafore,comparatii
Varianta 27
1. soarta=destin,ursita
a creste=a se inalta,a accede
2. Virgulele desemneaza o repetitie prin care poetul atrage atentia celui care citeste asupra mesajului transmis prin intermediul acestei poezii.
3. I-a iesit in drum exact cand se astepta mai putin.
4. tema filozofica,tema destinului
motivul mortii( al marii treceri)
5. casa "mea"=adjectiv pronominal posesiv
sa umblu=verb la conjunctiv prezent,persoana a I a,singular
6. rima alba si ritm liber
7. Enumeratia ampla realizeaza o expresivitate aparte...etc
8. In discursul liric poetul foloseste verbe la indicativ prezent si conjunctiv prezent.
9. Poetul dedica intreaga poezie cititorilor reusind sa le transmita acestora dorintele si trairile sale.
Varianta 28
1. nestavilita= navalnica,impetuoasa
a cutreiera= a hoinari,a colinda
2. Ghilimelele sunt folosite pentru a arata interventia eului liric in poezia data.
3. In coltul camerei au fost asezate doua fotolii rosii.
Coltul cainelui a fost rupt in urma unei dispute inversunate.
4. "nestavilita nebunie"=epitet
"dulcea sete"= epitet si inversiune in acelasi timp
5. "mi-am plamadit"=pronume personal,pers I singular,forma neaccentuata
"vartejul meu"= adjectiv pronominal posesiv
6. rima alba,ritm instabil
7. In viziunea lui Blaga pana si in iad se poate gasi un colt de rai,gandindu-ne la faptul ca iadul ar putea insemna viata insasi,cu bune si cu rele, iar raiul o bucatica de fericire in acest imens tumult de necazuri numit viata.
8. Interogatiile retorice este folosita cu scop expresiv si consta in formularea unei intrebari de la care nu se asteapta raspuns.
9. Titlul este o expresie in limba latina si inseamna "iata omul".Blaga foloseste aceasta expresie pentru a prezenta conditia umana in raport cu trairile sufletesti pe care omul le are cu privire la aceasta
Varianta 29
1. toamna,frunza,ramura,pamant
2. Este scris cu majuscula pentru a evidentia anotimpul care marcheaza intreaga poezie.Septembre constituie un fel de "protagonist",in jurul caruia este concentrata intreaga poezie.
3. L-am sunat imediat ce am ajuns acasa.
Clopotele bisericii au sunat trist si indelung intreaga dupa-amiaza.
4. "am fi"haraziti=verb la conditional optativ,pers a I a,plural
"sa trimitem"=verb la conjunctiv prezent,pers a I a,plural
5. Tema poeziei este a anotimpului melancoliei si tristetii,a anotimpului belsugului si nuantele de caramiziu al frunzelor,tema toamnei.
6. "pamantu-si trimite cocorii"=personificare
7. Exclamatiile desemneaza trairile puternice ale poetului in fata culorilor toamnei,anotimp pe care poetul il descrie intr-un mod aparte.
8. Mijloacele artistice sunt:
-epitetele: "ramura goala"
-metafora: "extazica boala","lemnoasele membre"
-imagine auditiva( in ultimul vers)
-imagine vizuala( in primele doua versuri ale ultimei strofe)
9. Expresivitatea este data de figurile de stil,de imaginile vizuale si auditive
Varianta 31
. inlantuiti=uniti, legati
melancolie=tristete,nostalgie
2.Cratima in structura "dumnezeieste-ntraripari" este utilizata in scopul elidarii vocalei "i" si din motive de prozodie, prin pastrarea rimei si a masurii strofei.
3."un cantec fara moarte as vrea sa cant"
"un cantec printre ani si un descantec"
4.teme:iubirii, naturii
motive:lunii, cantecului
5.folosirea vb. la pers. I sg: as vrea, sa cant
prezenta pronumelui pers, forma neaccentuata,pers I sg:ma
6.Epitetul "tanara cununa" sugereaza dorinta eului liric de a fi impreuna cu iubita sa, de a incepe o viata noua impreuna, uniti fiind de cununa dragostei.
7.Verbele utilizate la modul conjunctiv sunt fol. pt. a exprima dorinta eului liric de a trai o poveste de iubire alaturi de iubita sa:"sa cant", "sa plutim","sa cante".
8.In ultimele doua strofe este prezentat cadrul imaginat de catre eul liric in care el si iubita se intalnesc.Poetul este melancolic, trist deoarece iubita este indiferenta fata de el:"cu bratul rece ma vei strange".Personificarea "acelasi pescarus in larg va plange" sugereaza k poetul a mai fost odata dezamagit in dragoste, iubirea lui fiind plansa de "acelasi pescarus" care si de data aceasta ia parte la tristetea lui.In ultima strofa,poetul recurge la personaje mitologice, pt a infrumuseta decorul imaginat.
9."Cantecul" reprezinta sentimentele poetului fata de iubita sa, dorinta de a fi nemuritor, iar dragostea dintre el si iubita sa sa devina eterna.Cantecul sugereaza si dragostea, iubirea de care au parte toti indragostitii.
Varianta 33
1. sinonime contextuale:ursuza=posaca;taina mister
2.Cratima marcheaza rostirea impreuna a celor trei cuvinte si are rolul de a pastra rolul si masura versului.
3.sens propriu:Floarea s-a ofilit.
sens figurat:Soarele de septembrie isi trimite razele ofilite.
4.natura,amagirea
5.tristetea
6.In poezie este prezent motivul timpului devorator,care ii imbatraneste pe oameni si face posibila aparitia sentimentelor de tristete si deceptie.Cateva structuri pot ilustra aceasta opinie:"apusa tinerete","o clipa a stinsei fericiri",fruntea cu mohorate flori".
7.Primul vers din strofa a 2-a contine o personificare a lunii care este "ursuza si "s-ascunde".Acesta figura de stil sugereaza disparitia lumii selenare,ca semn al unor stari comune naturii si omului:teama,dezamagirea
8.Ultima strofa reda in chip expresiv starea sufleteasca a omului,pe care timpul devorator l-a facut sa fie singur,batran si nefericit.Este folosita personificarea sortii,despre care aflam ca l-a prigonit pe om "cu ura".Epitetul amara plasat intr-o inversiune inaintea substantivului "soarta",accentueaza ideea destinului nefericit.Strofa se incheie cu metafora "mohorate flori",care sugereaza ridurile fruntii ca semne a trecerii implacabile a timpului.
9.Titlul este o metafora a vietii nefericite,pline doar de amagiri.Odata cu trecerea timpului omul isi da seama ca putinele clipe de fericire au trecut.Campul semantic dominant este cel al deceptiei ,nefericirii si cuprinde termeni ca:vei plange,amara,soarta,singur,ura,mohorate
Varianta 34
1. Trebuie sa urcam pana pe coama dealului.
Calul bunicului are o coama alba.
2.In struct. "descoperit-am" cratima marcheaza inversiunea perfectului compus si rostirea impreuna a doua cuv.
3.:la lacul ce de munte, sub ninsii colti alpini"
4.teme:trecerea ireversibila a timpului, naturii
motive:lacului, codrului
5.prezenta pronumelor pers. la pers.I sg: eu, ma, imi
folosirea vb la pers I:descoperit-am, ma pierd.
6.Enumeratia "solemn si elegant" da expresivitate rextului poeziei si este utilizata atat in prima cat si in ultima strofa pt a nuanta ideea de circularitate a poeziei.
7.-se constitue a fi motivul central al operei
- sugereaza puritatea si misterul
8.In poezia lui G. C. cu adevarat placuta este autoironia.In ultima strofa a poeziei "Neoromantica", poetul pozeaza grandilocvent "in cap imi creste turla, tilindrul cel gigant", dar si adopta magnificienta cu un sagalnic zambet mascat"cu mainile la spate var fata-n redingota".
9.Poezia are ca titlu "Neoramantica" deoarece se incadreaza in curentul literar neoromantism.
Varianta 35
1. Ea este vie.
2.In inversiunea perfectului compus, cu forma literara "ai venit", cratima confera muzicalitate si expresivitate textului, rapiditate in vorbire.
3.A venit toamna.(denotativ)
In sufletul ei este toamne.(conotativ)
4.imag. vizuala:"florina e acolo, cu casa, parc, livezi"
imag. auditiva:"un taur muge, putul ce lany si roata tipa"
5.Autorul foloseste aceasta interjectie onomatopeica pt a reda zborul pasarilor.Punctele de suspensie pe care le are de fiecare data creeaza o imagine auditiva.
6."Florica e acolo,cu casa, parc, livezi"-aceasta enumeratie consta in insusirea unor termeni de acelasi fel, sau purtatori ai unor insusiri apropiate,concentrati in jurul mosiei Floricai.
8.-universul patriarhal al satului:"sub castanul din vie","putul cu lant si roata"
- lipsa de simpatie pt mediul citadin, deoarece predomina viata satului "parc", "livezi".
9.Pt a spori expresivitatea textului sunt utilizate in poezie figuri de stil"campia albastra", mefora personificatoare:"putul cu lant si roata tipa" precum si imagini artistice:"varrr...timpu-n zbor"-imag auditiva,"campia albastra"-imag vizuala.
Trimiteți un comentariu